De la un timp peste tot aud cuvantul “emo” în sus emo în jos. Intri pe un blog mereu de vorba de “emo”, deschizi un ziar, iar dai peste “emo”… sau că s-a mai sinucis unul, sau nu stiu ce decepţie a făcut…, sau s-a sinucis, ori nu ştiu ce se destăinuie unul dintre ei. De la un timp, sau dacă nu chiar dintotdeauna prostia… se răspândeşte exponenţial. Dacă scrie unul ceva, apoi toţi vor scrie despre acel lucru, şi toti automat, să caute să le găsească nod în papură ori chestii negative; ce nu am înteles eu… este de ce este necesar ca unii să îii catalogheze negativ pe alţii… în fond “emo” nu sunt decât o generaţie usor complexată, sau mai mult complexata, deseori lipsită de direcţie şi atenţie, şi în final este doar o altă generaţie precum au mai fost şi altele: generaţia hippie – cei mai în vârstă, generaţia pro – tinerii, generaţia messenger – puştii de azi şi de ieri. Au fost şi trec, alţii le vor lua locul, asta nu înseamnă că dacă nu sunt ca noi, va trebui sa îi negativizăm şi să izolăm de ceilalti, sau sa îi facem după “asemanarea” noastră, asta pentru că, nici noi nu suntem cei perfecţi.
Pentru cei care nu stiu cine sunt numiti emo intati aici pentru cateva chestii despre ei: http://www.emo-kids.ro
Leah
2 years ago
Sunt de acord cu tine. Ei (EMO) nu se iau de altii, dar nu ar trebui sa se ia nici ceilalti de ei. Te-am vazut pe Acasa TV, la Povestiri Adevarate. Iti doresc mult noroc! Keep it up!:)